1. În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, când stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie câştigul lunar brut realizat de asigurat în prima lună de activitate.

2. În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

3. În cazul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale ce afectează lucrătorii români care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat cu care România are încheiat un acord bilateral, serviciile medicale vor fi acordate de statul respectiv. Cheltuielile generate de serviciile medicale respective vor fi suportate de instituţia competentă din statul unde este asigurat lucrătorul. Acestea vor fi suportate la nivelul prevăzut în statul în care se acordă aceste servicii.

4. Cheltuielile de transport necesare pentru repatriere în cazul decesului unui lucrător asigurat, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, din bugetul asigurărilor sociale de stat.

5. Asiguraţii sau persoanele care au avut calitatea de asigurat conform prevederilor prezentei legi şi care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, au rămas cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%, exclusiv persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate, au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii.

Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată la data confirmării caracterului profesional al accidentului sau al bolii.

Sursa: LEGEA nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale